Ce rămâne dintr-o sută de lei încasați
Pornim de la 100 de lei pe bon, fără TVA — deci 100 de lei venit net.
- Costul mărfii: 76–82 lei. Aici se duce aproape tot. O marjă brută de 18–24% e intervalul obișnuit într-un magazin mixt mic.
- Salarii: 7–11 lei. Depinde brutal de câți oameni și de câte ore e deschis. Un magazin cu program 7–22 are nevoie de minimum două schimburi.
- Chirie: 2–5 lei. La țară poate fi zero, dacă spațiul e al tău. În oraș poate depăși 6 și atunci schimbă tot calculul.
- Utilități: 1,5–3 lei. Frigul e cel mai mare consumator. Un magazin cu multe vitrine are altă structură decât unul cu produse uscate.
- Pierderi și expirate: 0,5–2 lei. Linia cea mai subestimată. Vezi mai jos.
- Casă de marcat, contabilitate, bancă, diverse: 1–2 lei.
Adunate la capetele favorabile: aproximativ 88 de lei. Rămân 12. Adunate la capetele nefavorabile: aproximativ 105. Adică pierdere.
Cele patru linii care decid rezultatul
1. Marja pe categorie, nu pe total
Într-un magazin mixt, categoriile au marje foarte diferite. Țigările și reîncărcările au marje de câteva procente și consumă spațiu, timp la casă și bani blocați. Legumele proaspete sau produsele de casă pot avea marje de trei-patru ori mai mari.
Un magazin unde 40% din vânzări vin din categorii cu marjă minimă poate avea cifră bună și profit zero. Calculul pe total ascunde exact asta.
2. Pierderile
Expirate, spart, furt, cântărit greșit, marfă uitată în depozit. Se măsoară rar, pentru că apar în minus la inventar și se tratează ca un eveniment contabil, nu ca un cost de operare.
Într-un magazin mic, două procente pierdute din marfă înseamnă, la o marjă brută de 20%, că ai pierdut a zecea parte din toată marja anului. E o linie care merită numărată lunar, pe categorie, nu o dată pe an la inventar.
3. Programul
Ultimele două ore de seară aduc de obicei sub 8% din vânzările zilei, dar costă un salariu întreg și utilitățile aferente. Merită ținute deschis doar dacă acele ore aduc clienți care altfel n-ar veni deloc — nu dacă mută aceiași clienți mai târziu.
Se verifică simplu: scoate vânzările pe intervale orare din casa de marcat, pe o lună. Majoritatea caselor fiscale au raportul ăsta și aproape nimeni nu-l cere.
4. Banii blocați în stoc
Un magazin mic ține adesea stoc pentru trei-patru săptămâni pe produse care se vând lunar. Banii ăia nu apar ca pierdere nicăieri — dar sunt bani pe care nu îi ai și pentru care de multe ori plătești dobândă.
Regula practică: dacă un produs stă mai mult de 45 de zile pe raft, nu îl mai comanzi în aceeași cantitate. Dacă stă peste 90, decizia nu mai e despre comandă, e despre listare.
De ce „marja medie pe domeniu” nu te ajută
Cifrele publicate pentru comerțul alimentar — de obicei 2–3% marjă netă — sunt medii pe mii de firme, dominate de lanțuri mari cu structuri complet diferite: putere de negociere la furnizori, logistică proprie, costuri fixe împărțite la sute de magazine.
Un magazin mic nu se compară cu media aia. Se compară cu el însuși acum un an, și cu structura de mai sus, linie cu linie.
Cum îți faci propriul calcul într-o oră
- Ia încasările nete pe ultima lună completă — fără TVA.
- Scade costul mărfii vândute (rulajul debitor al contului 607 pe aceeași lună — coloana rulaje curente, nu total rulaje). Rezultatul, împărțit la încasări, e marja ta brută reală.
- Scrie toate celelalte cheltuieli ale lunii, fără excepție, inclusiv ce ți-ai plătit ție.
- Împarte fiecare la încasări, ca să obții procentul pe leu încasat.
- Compară cu intervalele de mai sus și uită-te unde ești în afara lor.
Nu îți trebuie un consultant pentru pașii ăștia. Îți trebuie o oră și disciplina de a nu sări peste linia cu pierderile.